Powered By Blogger

miercuri, 16 martie 2011

Franturi de Rai si bucati de Iad

Cum sa renunti la lucrurile pe care ti le-ai dorit dintotdeauna si ai reusit in sfarsit dupa atatea asteptare sa le simti, sa fie ale tale..sa le simti cu intensitate, sa te faca fericit, fericit pana in maduva oaselor, dar intrebarea este de ce ai renunta? de ce ai renunta la ceva care te face sa te simti in sfarsit implinit, sa simti ca nimic nu te poate atinge, ca nu ti se mai poate intampla nimic care sa iti aduca mai multa fericire.. orgoliu? acesta sa fie raspunsul..? sau poate faptul ca acea fericire te costa mult prea mult, te face sa suferi, dupa ce o simti, daca pui in balanta oare ce ar cantari mai mult? fericirea pe care o simti in acele momente, sau suferinta pe care ti-o provoaca fericirea aceea? de multe ori m-am intrebat de ce trebuie sa platim pt fiecare lucru bun care ni se intampla, si de ce pretul de obicei e mai mare? Intrebari fara raspuns....atunci cand ai impresia ca a aparut in viata ta exact ceea ai cautat dintotdeauna, de ce nu poate fi totul perfect, de ce trebuie sa apara tot felul de piedici? uneori viata nu e corecta, iti pune piedica atunci cand nu este cazul...iti da si apoi iti ia...si cand iti ia...simti ca a luat si o parte din tine...de parca mai bine nu ti-ar fi dat deloc... Cum sa faci sa iei cu tine toate trairile dintr-un anumit loc, tot ce ai trait acolo, sa pastrezi atatea imagini in minte pt totdeauna...sa fotografiezi tot si sa-ti ramana in minte intiparit vesnic si nu numai in minte, sa simti ca ti le-ai intiparit si in inima, cu un fier inrosit..si sa stii sigur ca vor ramane acolo si se vor duce doar odata cu tine... sa-ti rememorezi toate clipele in care simteai ca nu mai exista nimic rau, ca esti vrajit, ca doar tu existi si fericirea ta.. da poti faci lucrul asta...si sa termini tot intr-o imbratisare, dureroasa, odioasa...dar plina de incarcatura...
Din pacate asa este viata uneori...nu ne intreaba daca avem nevoie in momentul ala sa fim loviti sau nu, pur si simplu se intampla, si lucrurile trebuie luate cu calm, nu putem decat sa tragem niste concluzii dupa fiecare "lectie" pe care se incapataneaza viata sa ne-o dea.. Nu putem decat sa invatam sa fim din ce in ce mai puternici, poate de aceste lectii avem nevoie ca sa evoluam... "Ce e val, ca valul trece/ De te-ndeamna, de te cheama/ Tu ramai la toate rece"

Un comentariu:

  1. Mereu trebuie sa existe un echilibru...cam asta e respunsul pe la toate intrebarile tale...pentru orice bine e si rau si tot asa...

    RăspundețiȘtergere